Selectati editia dorita

Clujul, judeţul cu cea mai mare creştere economică din ţară în 2015. De ce nu se simte bogăţia în buzunarul omului de rând

31 Mar 2016

Cu o creştere a PIB de 5,7% în 2015 şi cu un PIB de peste 10.000 euro/locuitor, Clujul este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe din ţară. Economiştii ne spun ce trebuie făcut ca această bogăţie a judeţului să se simtă în mod real în rândul populaţiei.


O analiză publicată de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) arată că Clujul se află printre judeţele cu cea mai mare creştere economică din ţară înregistrată anul trecut. Cu o creştere reală a PIB-ului de 5,7%, Clujul se află pe locul I în ţară la capitolul creştere economică, alături de Braşov şi Ilfov care au înregistrat acelaşi procent de creştere. Cele trei judeţe sunt urmate de Gorj cu o creştere a PIB de 5,4%, Dolj şi Vâlcea cu 5,2% şi Galaţi cu 5,1%. Acestea sunt singurele judeţe din ţară care au reuşit anul trecut să înregistreze o creştere economică mai mare de 5%. Bucureştiul a avut o creştere de 4,6% anul trecut.

Clujul a avut un salt economic mare anul trecut în comparaţie cu celelalte judeţe din regiunea nord-vest. Sălajul, de exemplu a fost pe minus, iar celelalte au crescut între 2,3% (Satu Mare) şi 4,5% (Maramureş).

Sunt judeţe care în 2015 au fost pe minus în ceea ce priveşte PIB-ul. Judeţele cu un PIB pe minus sunt Teleorman cu -2,1%, Ialomiţa şi Sălaj cu -0,7%.
Judeţe bogate vs. judeţe sărace

Potrivit aceloraşi date, Clujul se află şi printre judeţele cele mai bogate, dacă se ia în calcul PIB-ul/locuitor. De departe, Bucureştiul este cel mai bogat, cu un PIB de 20.873 euro/locuitor. Este urmat de Constanţa cu 11.212 euro/locuitor, Timiş cu 10.601 euro/locuitor, Cluj cu 10.253 euro/locuitor, Ilfov cu 10.148 euro/locuitor şi Braşov cu 9.918 euro/locuitor.

La polul opus sunt Vaslui, cu un PIB de 3.676 euro/locuitor (cel mai mic din ţară), Giurgiu cu 4.095 euro/locuitor, Botoşani cu 4.215 euro/locuitor, Mehedinţi cu 4.328 euro/locuitor şi Teleorman cu 4.341 euro/locuitor.
De ce Clujul este mai bogat decât alte judeţe

Economiştii explică de ce Clujul este cel mai bogat judeţ din regiune şi unul dintre cele mai dezvoltate din ţară. "Comparând tipul de activităţi economice din Cluj cu judeţele din jur (Sălaj, Bistriţa Năsăud), ajungem la concluzia că judeţul Cluj este principalul pol de atracţie, aici sunt principalii investitori, mai ales în IT unde sunt şi cele mai mari salarii", explică conf. univ. dr. Elena Bako, director departament economie politică în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş Bolyai Cluj-Napoca.
Mulţi clujeni nu simt bogăţia în propriile buzunare

Deşi Clujul este un judeţ bogat, cu o creştere economică mare şi unul dintre judeţele cu cele mai mari salarii medii nete din ţară (ocupă locul trei la acest capitol), clujenii de rând spun că personal nu simt creşterea economică şi valoarea mare a PIB-ului. "Eu, personal nu simt această bogăţie a judeţului, dar dacă mă uit în jur văd că mai ales municipiul Cluj-Napoca s-a dezvoltat foarte mult de-a lungul anilor, ceea ce cred că se datorează acestei creşteri economice", este de părere Maria, o clujeancă în vârstă de 50 de ani.

Nici generaţia tânără nu vede bogăţia în propriul buzunar. "Nu cred că oamenii de rând simt bogăția județului în propriul buzunar. Să zicem că salariile sunt acceptabile, față de alte județe, însă și traiul este destul de scump, mai ales în Cluj-Napoca. Chiriile, mâncarea, serviciile sunt toate scumpe, așa că, de cele mai multe ori, persoanele care au salarul minim nu se descurcă și trăiesc de pe o zi pe alta, mereu fiind atenți la ce cheltuie și cum cheltuie", consideră Bianca, masterandă în Cluj-Napoca.
Ce trebuie făcut ca dezvoltarea judeţului să fie resimţită de toată populaţia

De la creşterea PIB-ului judeţului până la resimţirea dezvoltării economice de către populaţie este un drum destul de lung. "Creşterea PIB-ului nu se simte din prima în buzunarul nostru. Ar trebui să treacă câţiva ani ca să se întâmple acest lucru. Din creşterea PIB trebuie ca o parte să fie direcţionată şi spre investiţii publice care să aducă un trai mai bun populaţiei", subliniază Elena Bako.

Potrivit specialistului în economie de la FSEGA Cluj, investiţiile publice ar trebui făcute în infrastructură, în primul rând. Elena Bako afirmă că infrastructura din Cluj-Napoca a fost îmbunătăţită mai mult în centru, în timp ce străzile de la periferie încă mai lasă de dorit.

În afară de infrastructură, o parte din creşterea PIB ar trebui direcţionată şi spre locuinţe pentru tineri, construite cu fonduri publice.

Sursa: monitorul de cluj
Cuvinte cheie: cluj, pib, judet

Alte stiri asemanatoare