Selectati editia dorita

Platim bacsisuri de 1,5 miliarde de euro pe an

19 Sep 2013

De la chelneri la medici si de la spalatorii de masini la profesori, aproape ca nu exista serviciu pentru care sa nu scoatem in plus bani din buzunar. Uneori pentru ca merita, alteori pentru ca asa e obiceiul.

O chelnerita din Canada a primit 10.000 de dolari de la un client fidel care tocmai mancase o pizza, in timp ce un tanar ospatar din Statele Unite s-a trezit ca la o nota de plata de 15 dolari primeste un bacsis de 200 de ori mai mare, pentru a-si indeplini visul de a ajunge in Europa. 

In Romania, astfel de intamplari nu au loc sau cel putin nu devin publice. Pentru ca, desi „atentiile“ oferite celor care ne fac un serviciu sunt o practica larg raspandita, oamenii nu sunt prea dornici sa vorbeasca despre asta. Unul din principalele motive este gandul ca reprezentantilor statului le-ar putea trece prin gand sa taxeze aceste venituri.

Teama de fiscalizarea bacsisurilor nu e tocmai irationala, caci de-a lungul timpului au tot circulat in spatiul public idei de acest gen. In 2005, de pilda, secretarul de stat pe turism de la acea data, Marius Crivtonencu, a propus „legalizarea“ bacsisului din hoteluri si restaurante. O propunere similara a lansat, in noiembrie 2012, si Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT), care dorea trecerea pe nota de plata si, evident, fiscalizarea bacsisurilor din restaurante. Printre argumentele in favoarea proiectului erau cresterea veniturilor legale ale chelnerilor si majorarea sumelor incasate de stat, in timp ce adversarii lui spuneau ca transforma bacsisul dintr-o recompensa intr-un drept si ca, de fapt, prin fiscalizarea acestuia, scad veniturile reale ale angajatilor din domeniu. Un sondaj de opinie realizat in acea perioada a indicat faptul ca doar 34% din romanii care declarau ca iau masa la restaurant cel putin o data pe luna erau de acord cu propunerea ANAT.

Daca ospatarii au scapat, cel putin deocamdata, de taxarea ciubucului, alte categorii de bacsisuri sunt deja impozitate. Este vorba de cele oferite de clienti personalului din cazinouri, care, potrivit unei hotarari de guvern din 2009, ar trebui numarate sub supraveghere video si trecute in contabilitate drept venituri ale firmei (fiind supuse, asadar, regulilor fiscale).

Exista cazuri in care banii in plus primiti de la clienti pot reprezenta o problema: proprietarul unui restaurant din Bucuresti se plangea ca unii clienti plateau bacsisul cu cardul, ceea ce ii aducea un surplus de incasari pe care nu stia exact cum sa-l evidentieze in actele contabile. Insa, desigur ca de cele mai multe ori bacsisurile sunt foarte bine primite. 

Sursa: capital.ro
Cuvinte cheie: spaga, ciubuc, bacsis, omania, taxe

Alte stiri asemanatoare